Fotografie de Pavel Danilyuk pe Pexels.com

Smalțul dinților reprezintă cel mai dur înveliș exterior al danturii. Această rezistență ridicată se explică prin faptul că , deține cea mai mare concentrație de minerale din țesuturile care formează corpul uman. Rolul smalțului este de a proteja dantura împotriva factorilor care provoacă degradarea acesteia. În continuare, în acest articol, vei descoperi mai multe informații despre smalțul dentar.

Cuprins: 

1. Smalțul dinților și principalele componente – de ce este vital pentru corpul uman?  
2. Eroziunea smalțului dinților – factori de risc și simptome la care să fii atent  
3. Smalțul dentar – recomandări pentru salvarea structurii dentare 

1. Smalțul dinților și principalele componente – de ce este vital pentru corpul uman? 

Fotografie de Anna Shvets pe Pexels.com

Smalțul dinților are o structură complexă, formată din tije de smalț, cristale de hidroxiapatită și material interprismatic. 

• Tije de smalț (prisme) 

Prismele de smalț sau tijele sunt componente cruciale care alcătuiesc structura smalțului. Fiecare dintre acestea poate conține chiar și câteva mii de cristale de hidroxiapatită, ceea ce conferă smalțului o rezistență mecanică deosebită. Tijele pot influența senzația de sensibilitate a dinților, în cazul eroziunii smalțului. De asemenea, expunerea acestor componente la alimente acide poate vulnerabiliza structura smalțului din zona tijelor, motiv pentru care persoana respectivă este predispusă la afecțiuni dentare. 

• Cristale de hidroxiapatită 

Acestea sunt principalele minerale care formează compoziția smalțului dentar, contribuind la gradul ridicat de duritate. De asemenea, cristalele din smalț mai conțin și carbonat, fluor, sodiu, magneziu, care pot influența proprietățile țesutului. Cristalele din smalț sunt foarte mici, dar împreună alcătuiesc structuri interprismatice și tije. 

Alimentele acide sunt factori de risc pentru cristalele smalțului, ducând la dizolvarea acestora, slăbind structura smalțului și promovând dezvoltarea cariilor. De asemenea, procesul de remineralizare la care este predispus smalțul în caz de eroziune este favorizat de prezența ionilor de fosfat și calciu din fluxul salivar. 

Așadar, cristalele smalțului conferă acestuia proprietăți unice, necesare pentru pentru a combate stresul mecanic și chimic din cavitatea bucală, întărind astfel funcționalitatea dinților. 

• Material interprismatic 

Acesta înconjoară tijele de smalț și este alcătuit predominant din cristale de hidroxiapatită, care diferă ca orientare față de cele care se găsesc în componența tijelor de smalț. Modul unic în care sunt dispuse ajută la duritatea structurală a smalțului. Materialul interprismatic susține rezistența la eroziunea cauzată de alimente fierbinți sau reci. 

De asemenea, acesta are capacitate de absorbție a șocurilor, prevenind fracturarea smalțului. Materialul interprismatic alături de tijele de smalț formează un scut de blocare a dezvoltării cariilor. De asemenea, materialul previne procesul de decolorare și eroziune a acestui țesut, ceea ce asigură pe termen lung o dantură cu aspect uniform și îngrijit. 

Smalțul dinților: de ce este importantă prevenirea riscurilor de eroziune? 

Smalțul joacă un rol crucial în funcționarea și sănătatea dinților. Iată care sunt cele mai importante caracteristici care susțin importanța protejării smalțului: 

• Protecție în timpul masticației 

Așa cum s-a specificat deja, smalțul dintelui este cel mai dur țesut, ceea ce menține structura internă a acestuia în stare optimă, diminuând riscurile de uzură în timpul mestecării sau a celor provocate de scrâșnirea dinților. 

• Barieră împotriva atacurilor acide 

Acest țesut are capacitatea de a bloca pătrunderea substanțelor acide din alimente solide sau lichide, acționând de asemenea și ca scut natural împotriva demineralizării. 

• Prevenirea sensibilității dentare 

Smalțul protejează dinții de stimulii electrici, precum și de senzațiile de durere provocate de alimentele la temperaturi calde sau reci. 

• Aspect impecabil al dintelui 

Smalțul are o nuanță ușor transparentă, ceea ce contribuie la aspectul strălucitor al dintelui. Acest factor este responsabil de estetica plăcută și uniformă a acestuia. 

• Suport pentru restaurări dentare 

Proprietățile smalțului scad riscurile de fisurare a dintelui, ajutând forța mecanică să fie distribuită pe toata suprafața acestuia. De asemenea, structura smalțului dentar reprezintă o bază rezistentă pentru efectuarea diferitelor proceduri de restaurare dentară, precum plombele, fațetele etc. 

• Prevenirea cariilor 

Prin formarea smalțului se dezvoltă și un blocaj al agenților patogeni în interiorul dintelui, ceea ce întârzie apariția cariilor. De asemenea, riscurile acestora sunt diminuate și datorită procesului de remineralizare în urma absorbției fluorului din pasta de dinți. Întărirea smalțului dentar susține compensarea mineralelor pierdute, ceea ce favorizează întărirea structurii acestui țesut. 

Așadar, smalțul este vital pentru corpul uman, asigurând funcționalitate și estetică danturii pe termen lung. 

2. Eroziunea smalțului dinților – factori de risc și simptome la care să fii atent  

Fotografie de Andrea Piacquadio pe Pexels.com

Eroziunea smalțului dinților presupune procesul privind demineralizarea pe fondul contactului cu acizi. Deteriorarea smalțului reprezintă rezultatul a mai multor factori, precum: 

• Consumul de alimente acide 

Pentru a preveni eroziunea smalțului dentar, trebuie acordată atenție listei de produse pe care le consumi în mod obișnuit. Unele dintre acestea pot furniza organismului vitamine și minerale, dar pentru structura smalțului devin adevărați inamici. Așadar este indicat să reduci consumul de citrice, băuturi acidulate, sucuri energizante, vinuri, roșii, oțet sau murături. 

• Tulburări gastrointestinale 

Acidul din stomac sau vărsăturile frecvente sunt factori care expun dinții la acizii gastrici. 

• Stilul de viață 

Există anumite obiceiuri din rutina ta prin care fără să îți dai seama ajungi să sabotezi proprietățile smalțului. De exemplu, prin expunerea la apa din piscină care are clor sau la medii unde există vapori acizi. 

• Diminuarea fluxului salivar 

Administrarea anumitor medicamente pot reduce producția de salivă, motiv pentru care acizii nu pot fi complet neutralizați. 

Semnele care indică o potențială eroziune a smalțului 

Fotografie de Karolina Kaboompics pe Pexels.com

Acestea sunt cauzele care explică de ce se duce smalțul de pe dinți. Eroziunea smalțului dentar nu se întâmplă brusc, ci există anumite simptome care indică prezența procesului de deteriorare a acestuia: 

• Sensibilitate dentară 

Lipsa smalțului face ca dentina să fie tot mai vizibilă. În structura acesteia se află tubuli care comunică cu nervii dentari, iar prin expunerea dentinei, pacientul simte sensibilitate exagerată la temperaturi extreme.  

Așadar, pierderea smalțului dentar este semnalată de senzația de hipersensibilitate la contactul cu alimentele dulci, acide, reci sau calde. De asemenea, eroziunea smalțului dentar face ca dintele să fie mai ușor expus la riscul de fisuri sau crăpături. 

• Carii dentare 

Smalțul are rol de barieră naturală împotriva agenților cariogeni. Așadar, pierderea învelișului exterior le permite bacteriilor să atace dentina și să genereze apariția cariilor. 

• Modificarea culorii 

Pe măsură ce eroziunea avansează, dentina este expusă, învelișul lucios se subțiază, iar dintele respectiv capătă o nuanță gălbuie. De asemenea, dinții sunt mai predispuși la pătare din cauza anumitor alimente, deoarece dentina are o capacitate mai redusă decât smalțul de a-și conserva culoarea naturală. 

• Schimbarea structurii dentare 

Lipsa smalțului are impact și asupra formei dinților, care pot deveni neregulați sau pot prezenta margini ascuțite ori zimțate. De asemenea, asupra aspectului dentar mai au loc și alte modificări, precum scurtarea dinților, ceea ce afectează estetica și funcția de mestecat. Modificările severe ale ocluziei (mușcăturii) pot provoca durere și disconfort, afectând calitatea vieții. 

Sfaturi pentru prelungirea rezistenței smalțului 

Așadar, acum se știe ce este smalțul, care e rolul său, care sunt factorii și ce trebuie făcut pentru a-l proteja. Spargerea smalțului dinților devine un real pericol pentru structura și aspectul dinților, ceea ce impactează inclusiv anumite obiceiuri vitale, precum masticația. Pentru a păstra sănătatea țesutului toată viața este important să abordezi o serie de reguli cu rol de prevenire a eroziunii smalțului dentar: 

• Selectează produsele din dieta obișnuită 

Formarea și păstrarea smalțului dentar în stare optimă depinde atât de calitatea hranei, cât și de alimentele față de care nu există compatibilitate. De exemplu, s-a menționat deja, că citricele, alimentele și băuturile acide predispus smalțul la eroziune. Obișnuiește-te să adaugi în regimul alimentar produse bogate în calciu, deoarece acestea au capacitate ridicată de a neutraliza acizii. 

• Reguli de igienă orală 

Eroziunea smalțului dinților se poate declanșa treptat, chiar dacă persoana are grijă să-și perieze zilnic dantura. Această etapă este crucială pentru o dantură trainică, dar la fel de important este și felul în care este pusă în aplicare această regulă. Așadar, după fiecare masă la care ai consumat hrană acidă, amână momentul periajului dentar pentru cel puțin 30 de minute. În acest interval are loc neutralizarea acizilor alimentar cu ajutorul salivei. Pentru a susține longevitatea smalțului, completează rutina de curățare dentară cu ajutorul unei paste de dinți îmbogățită cu fluor. 

• Stimulează producția de salivă 

Datorită faptului că fluxul salivar deține un rol esențial în anihilarea acizilor din cavitatea bucală este important ca producția acesteia să fie susținută prin câteva obiceiuri simple. Mestecatul gumei fără zahăr și hidratarea regulată sunt cele mai populare exemple în acest sens. 

• Tratamente stomatologice 

 Aplicarea tratamentelor cu fluor și sigilarea suprafețelor dentare sunt cele mai indicate pentru a oferi protecție suplimentară smalțului. 

3. Smalțul dentar – recomandări pentru salvarea structurii dentare  

Există numeroase cazuri în care pacientul caută să se informeze dacă smalțul dinților se poate reface sau dacă eroziunea are caracter ireversibil. Revenirea completă la stadiul de dinaintea deteriorării și redobândirea structurii rezistente anterioare nu este posibilă.  

Cu toate acestea, spargerea smalțului dentar poate fi ameliorată, iar unele efecte ale acestui proces pot fi prevenite cu ajutorul câtorva abordări: 

• Intervenții cu rol de restaurare  

Repararea smalțului dinților poate să necesite aplicarea de fațete dentare, coroane sau efectuarea unor plombe, în funcție de situația dată. Fațetele dentare sunt straturi subțiri din compozit sau porțelan, care acționează ca peliculă de protecție a dintelui, îmbunătățind atât estetica dentară, funcționalitatea acesteia. Pentru cazuri grave de eroziune avansată, medicul stomatolog poate să recomande acoperirea dinților erodați prin aplicarea de coroane dentare. Dacă pacientul prezintă carii ori zone deteriorate de mici dimensiuni, atunci acestea pot fi suplinite prin intermediul unor plombe. 

Așadar, vizitele periodice la dentist sunt vitale pentru a monitoriza starea smalțului, pentru a primi soluții cu caracter preventiv sau tratamente curative adecvate gradului de eroziune a acestui țesut. 

• Utilizarea produselor care susțin remineralizarea 

Structura smalțului poate fi salvată prin încorporarea unei ape de gură și a pastei de dinți pe bază de fluor. De asemenea, tratamentele de profesionale cu fluor stimulează procesul de remineralizare și de întărire a smalțului dentar. Sunt recomandate și produsele de îngrijire orală care includ fosfat amorf de calciu și fosfopeptid de caseină. În urma examinării sănătății smalțului, medicul stomatolog poate indica utilizarea anumitor geluri speciale, pe bază de minerale esențiale care promovează remineralizarea, întârziind astfel pierderea smalțului dentar. 

• Aplicarea soluțiilor de ameliorare a hipersensibilității 

Stările de sensibilitate accentuată a dinților la contactul cu alimente dulci, acide, fierbinți sau reci fac parte din categoria simptomelor specifice eroziunii structurii dentare. Pentru a calma aceste senzații neplăcute, medicul stomatolog poate îndruma pacientul către produse dedicate, pe bază de compuși cu capacitate de atenuare a acestei sensibilități exagerate. 

• Efectuarea tratamentelor profesionale 

Refacerea smalțului nu este posibilă, deoarece țesutul nu conține celule vii care să se regenereze. În schimb, smalțul poate fi salvat de eroziune totală prin câteva tratamente dedicate, efectuate în cabinetele profesionale. De exemplu, sigilarea fisurilor minore sau aplicarea substanțelor care conțin calciu și fosfat contribuie semnificativ la blocarea dezvoltării eroziunii, precum și la procesul de remineralizare a smalțului. 

Așadar, deși recăpătarea smalțului în mod natural nu este posibilă, există soluții, tratamente recomandate și produse de îngrijire esențiale care pot repara daunele minore și pot susține procesul de remineralizare a țesutului. 

În concluzie, smalțul dentar joacă un rol esențial în protejarea dinților împotriva cariilor și uzurii zilnice. Menținerea integrității smalțului este crucială pentru o sănătate orală de durată. Adoptarea unor obiceiuri de igienă orală adecvate contribuie semnificativ la prevenirea deteriorării smalțului. 

Referințe: 

1. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0142961209009806 
2. https://journals.physiology.org/doi/full/10.1152/physrev.00030.2016 
3. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1155/2013/684607 
4. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0003996900000893